Nu intenţionez să fac apologia creării banilor. Cum au apărtut pentru prima dată sau cine i-a inventat. Nu cred că asta ar mai conta prea mult în zilele noastre. Deşi poate de acolo aş obţine o oarecare explicaţie.
Dar, se pare că în acest secol al vitezei există o singură putere, un singur lucru de care putem fi interesaţi, un singur obiect indispensabil de varii dimensiuni dreptunghiulare: banul.
Nu există supravieţuire pe pământ fără bani. Dacă există, puţini sunt aceia care se înhamă la o astfel de viaţă. Marea majoritate vor bani: pentru mâncare, pentru case, pentru maşini, pentru haine, pentru vacanţe, pentru investiţii, pentru prestanţă, pentru a-ţi da valoare în societate.
Deoarece contrar vorbei „banul nu are valoare”, suprinzător banul chiar are valoare. Este peste puterea mea de înţelegere ce ne face să fim atât de ahtiaţi după bani. De ce spre exemplu un „te iubesc” rostit între doi îndrăgostiţi nu ar valora mai mult decât un milion de dolari? De ce un premiu obţinut de copilul tău la şcoală nu ar valora mai mult decât, să spunem, 2 milioane de dolari? De ce fiecare zi din viaţă, care poate fi ultima, nu ar valora mai mult decât 100 de milioane de dolari? Sau şi mai mult decât atât, de ce răsăritul soarelui, fără de care nici unul dintre noi nu am fi existat din capul locului, nu ar valora mai mult decât orice sumă de bani din lume? De ce?
Nu am reuşit să găsesc acest răspuns. Prieteni? Nu ai bani, nu ai. Respect? Nu ai bani, nu ai. Apreciere din partea familiei? Nu ai bani, nu ai. Orice ai face te simţi prins într-o capcană perpetuă care nu-ţi dă pace. Simţi cum zi de zi începi să capeţi o formă dreptunghiulară atât de des întâlnită. Şi mai stai să te întrebi de ce toată lumea te vede în formă de ban. Păi, e simplu: se poartă banul.
Este criză economică, e nevoie de bani. Este eclipsă totală de soare, e nevoie de bani. Sunt alegeri prezidenţiale, e nevoie de bani. Este... orice aţi vrea să fie, e nevoie de bani. Vorba cântecului „banii zboară, banii zboară”.
Şi totuşi la întrebarea: Este dragostea tot ce ne trebuie, cum răspundem? Şi dacă răspunsul este da, atunci de ce e nevoie de bani? Iubiţi mai mult, fiţi mai buni, preţuiţi lucrurile a căror valoare nu poate fi estimată în bani. Fiecare dintre noi avem doar o singură viaţă, care cu siguranţă nu costă bani.
Viaţa are valoare.
Dar, se pare că în acest secol al vitezei există o singură putere, un singur lucru de care putem fi interesaţi, un singur obiect indispensabil de varii dimensiuni dreptunghiulare: banul.
Nu există supravieţuire pe pământ fără bani. Dacă există, puţini sunt aceia care se înhamă la o astfel de viaţă. Marea majoritate vor bani: pentru mâncare, pentru case, pentru maşini, pentru haine, pentru vacanţe, pentru investiţii, pentru prestanţă, pentru a-ţi da valoare în societate.
Deoarece contrar vorbei „banul nu are valoare”, suprinzător banul chiar are valoare. Este peste puterea mea de înţelegere ce ne face să fim atât de ahtiaţi după bani. De ce spre exemplu un „te iubesc” rostit între doi îndrăgostiţi nu ar valora mai mult decât un milion de dolari? De ce un premiu obţinut de copilul tău la şcoală nu ar valora mai mult decât, să spunem, 2 milioane de dolari? De ce fiecare zi din viaţă, care poate fi ultima, nu ar valora mai mult decât 100 de milioane de dolari? Sau şi mai mult decât atât, de ce răsăritul soarelui, fără de care nici unul dintre noi nu am fi existat din capul locului, nu ar valora mai mult decât orice sumă de bani din lume? De ce?
Nu am reuşit să găsesc acest răspuns. Prieteni? Nu ai bani, nu ai. Respect? Nu ai bani, nu ai. Apreciere din partea familiei? Nu ai bani, nu ai. Orice ai face te simţi prins într-o capcană perpetuă care nu-ţi dă pace. Simţi cum zi de zi începi să capeţi o formă dreptunghiulară atât de des întâlnită. Şi mai stai să te întrebi de ce toată lumea te vede în formă de ban. Păi, e simplu: se poartă banul.
Este criză economică, e nevoie de bani. Este eclipsă totală de soare, e nevoie de bani. Sunt alegeri prezidenţiale, e nevoie de bani. Este... orice aţi vrea să fie, e nevoie de bani. Vorba cântecului „banii zboară, banii zboară”.
Şi totuşi la întrebarea: Este dragostea tot ce ne trebuie, cum răspundem? Şi dacă răspunsul este da, atunci de ce e nevoie de bani? Iubiţi mai mult, fiţi mai buni, preţuiţi lucrurile a căror valoare nu poate fi estimată în bani. Fiecare dintre noi avem doar o singură viaţă, care cu siguranţă nu costă bani.
Viaţa are valoare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu