
Este 24 decembrie 2008... Da. Este Ajunul Crăciunului. Ca în fiecare an, miroase a sarmale, a cozonaci, a friptură şi tot felul de alte bunătăţi. Brăduţul este împodobit şi colindele sună în boxe. Dacă este tradiţie, atunci tradiţie să fie!
În funcţie de cum aţi ales fiecare să petreceţi aceste sărbători, este bine ca măcar să fie alături de familie, de prieteni, de cei dragi, poate, de ce nu, alături de colegii de muncă pentru cei care au avut ghinionul să fie la lucru în seara de Crăciun.
Nu văd cum altfel ne-am putea bucura de miracole şi voie bună. Deşi pot părea clişee, aceste manifestări ne aduc aproape pe toţi, ne fac să fim mai buni într-un fel sau altul, ne fac să ne gândim unii la alţii şi să ne dorim ca toate visele să devină realitate mai devreme sau mai târziu.
Eu cred că nu este nici o ruşine să ne sărbatorim tradiţional, chiar dacă suntem în secolul 21, chiar dacă este criză financiară, chiar dacă Zeitgeist ne bântuie gândurile din când în când. Măcar acum să avem parte de ceva autentic. Ceva pe care îl facem de când suntem de-o schioapă.
Cineva spunea că datorită problemelor financiare românii nu au mai plecat în vacanţe pe alte meleaguri şi au preferat să rămână în ţară, motivând că vor să fie alături de rude. Fie că este adevărat sau nu, atunci e bine că măcar aşa suntem mai uniţi.
În concluzie, să mergem fiecare prin locurile natale sau la munte sau unde credem că vom avea parte de un Crăciun Alb. Un Crăciun cu zăpadă dacă se poate. Dacă nu, cel puţin un Crăciun cu sufletele curate şi albe ca zăpada.
Este naşterea Domnului. Este minunea. Este visul. Este trăirea. Este sclipirea. Este viaţa.
Crăciun fericit tuturor!
În funcţie de cum aţi ales fiecare să petreceţi aceste sărbători, este bine ca măcar să fie alături de familie, de prieteni, de cei dragi, poate, de ce nu, alături de colegii de muncă pentru cei care au avut ghinionul să fie la lucru în seara de Crăciun.
Nu văd cum altfel ne-am putea bucura de miracole şi voie bună. Deşi pot părea clişee, aceste manifestări ne aduc aproape pe toţi, ne fac să fim mai buni într-un fel sau altul, ne fac să ne gândim unii la alţii şi să ne dorim ca toate visele să devină realitate mai devreme sau mai târziu.
Eu cred că nu este nici o ruşine să ne sărbatorim tradiţional, chiar dacă suntem în secolul 21, chiar dacă este criză financiară, chiar dacă Zeitgeist ne bântuie gândurile din când în când. Măcar acum să avem parte de ceva autentic. Ceva pe care îl facem de când suntem de-o schioapă.
Cineva spunea că datorită problemelor financiare românii nu au mai plecat în vacanţe pe alte meleaguri şi au preferat să rămână în ţară, motivând că vor să fie alături de rude. Fie că este adevărat sau nu, atunci e bine că măcar aşa suntem mai uniţi.
În concluzie, să mergem fiecare prin locurile natale sau la munte sau unde credem că vom avea parte de un Crăciun Alb. Un Crăciun cu zăpadă dacă se poate. Dacă nu, cel puţin un Crăciun cu sufletele curate şi albe ca zăpada.
Este naşterea Domnului. Este minunea. Este visul. Este trăirea. Este sclipirea. Este viaţa.
Crăciun fericit tuturor!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu